Ştiri
Parlamentul Ungariei ridică imunitatea premierului și a doi foști miniștri
Parlamentul Ungariei a ridicat luni imunitatea premierului Peter Magyar și a doi foști miniștri ai guvernării Viktor Orban, permițând anchetarea lor în dosare penale distincte, în aceeași zi în care noua autoritate anticorupție de la Budapesta a anunțat primele cazuri pe care le va investiga.
Dosarele celor doi foști miniștri sunt primele anchete penale care vizează înalți demnitari din cei 16 ani de guvernare ai lui Orban.
Fostul ministru al culturii, Balazs Hanko, este acuzat de deturnarea a peste 40 de milioane de euro din fonduri publice, în timp ce fostul ministru al dezvoltării, Miklos Sesztak, este acuzat de luare de mită pentru achiziția unor autobuze second-hand la prețuri umflate. Ambii resping acuzațiile.
În cazul premierului Peter Magyar, ancheta este separată și vizează un incident din 2024, când acesta ar fi luat telefonul unui bărbat care îl filma într-un club și l-ar fi aruncat în Dunăre. Magyar a cerut personal ridicarea imunității și a respins acuzațiile, calificând dosarul drept o tentativă de discreditare politică.
Separat, noua autoritate anticorupție înființată de guvernul lui Magyar, a anunțat luni primele patru cazuri pe care intenționează să le investigheze. Acestea vizează presupuse nereguli legate de obținerea unor permise de ședere prin conexiuni politice, cheltuieli ale administrațiilor locale, investiții și companii de stat, precum și costuri considerate nejustificate pentru propagandă și evenimente ale unei instituții publice.
Potrivit lui Magyar, unul dintre dosare îl vizează pe omul de afaceri Daniel Jellinek, șeful grupului imobiliar Indotek și unul dintre cei mai bogați antreprenori din Ungaria. Jellinek a fost audiat în legătură cu o anchetă privind presupuse acte de corupție la achiziția unor autobuze. Indotek a precizat că acesta cooperează cu autoritățile și că nu a comis nicio infracțiune.
Partidul Tisza al lui Magyar a ajuns la putere în aprilie 2026, după ce a promis investigarea presupusei corupții și a abuzului de putere din cei 16 ani de guvernare a predecesorului său. Viktor Orban a respins în repetate rânduri acuzațiile privind tolerarea corupției în timpul mandatului său.
Cu informații de la Reuters și AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Vezi ultimele știri
Gazele naturale și căldura se scumpesc din nou în R. Moldova, din 1 octombrie. Protest al opoziției la ANRE
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, pe 28 septembrie, majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici de la 20,30 la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, invocând creșterea prețului gazelor pe piețele internaționale.
Este a doua majorare a tarifului în mai puțin de o lună. Creșterea actuală de aproape 30%, solicitată de Energocom, vine după majorarea de la 1 septembrie, când tariful a fost ridicat cu aproximativ 41%, de la 14,42 la 20,30 lei pentru un metru cub.
Cât estimați că veți cheltui pentru încălzire din venitul lunar al familiei la iarnă? Click pentru a participa la un SONDAJ
Potrivit Energocom, de la ultima cerere de ajustare a prețurilor, din iulie 2026, piața europeană a gazelor a înregistrat o creștere de 42,15%, astfel că procurarea ulterioară a gazelor a produs acumularea unor devieri tarifare. Ministerul energiei a estimat anterior că acestea au depășit 180 de milioane de lei.
„Astfel, pentru a stopa acumularea de devieri financiare pe viitor (...) era necesară ajustarea prețului”, a explicat șeful ANRE, Alexei Taran, în ședința de luni.
În aceeași ședință, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la energia termică pentru consumatorii din Chișinău - livrată de Termoelectrica - până la 3.277 de lei/Gcal (fără TVA), de la 2.020 de lei. La Bălți, tariful pentru căldura livrată de CET-Nord va fi de 3.374 de lei/Gcal (fără TVA), față de 2.201 lei. ANRE a majorat și tarifele pentru consumatorii din Glodeni și Comrat - până la 4.322 și, respectiv, 4.393 de lei/Gcal (de la 2.648 de lei și, respectiv, 3.505 lei).
Modificările vizează și energia electrică produsă prin cogenerare. Termoelectrica cerut majorarea tarifului de la 2,31 la 5,21 lei/kWh, în timp ce ANRE a calculat un tarif de 4,62 lei/kWh.
Protest în fața sediului ANRE
În timp ce ANRE examina noile tarife, în fața sediului instituției a avut loc un protest față de majorarea prețurilor la gaze și energie termică. La manifestație au participat reprezentanți ai unor formațiuni de opoziție, care au contestat majorarea și au cerut explicații privind modul de calcul al noilor tarife.
Protestul are loc la câteva săptămâni după manifestația organizată în fața ANRE cu ocazia precedentei ajustări a tarifului la gaze, aprobată în august și intrată în vigoare la 1 septembrie.
La manifestație și-au anunțat prezența, între alții, Partidul Socialiștilor, Partidul Democrația Acasă, Partidul Nostru, Mișcarea Alternativa Națională ș.a.
Autoritățile promit compensații pentru sezonul rece
În contextul majorării tarifelor, autoritățile au anunțat că intenționează să mențină un program de compensații la contor cel puțin la nivelul celui din sezonul precedent.
Anul trecut, peste 620 de mii de gospodării au beneficiat de compensații cuprinse între 500 și 1.000 de lei lunar. Astfel, pentru noul sezon rece, costurile programului ar fi estimate la aproximativ 2,3–2,4 miliarde de lei, în timp ce prin rectificările bugetare pentru 2026 au fost prevăzute aproximativ 500 de milioane de lei pentru compensații.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, citată de postul public Moldova 1, că plata minimă ar urma să rămână, cel mai probabil, la 500 de lei, iar plafonul maxim va depinde de fondurile disponibile.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Coreea de Sud cere Ucrainei explicații și scuze pentru dezvăluirea transferului a doi prizonieri nord-coreeni
Coreea de Sud a cerut Ucrainei explicații oficiale și scuze după ce Kievul a făcut public transferul la Seul al doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse, acuzând partea ucraineană că a încălcat un acord de confidențialitate.
Disputa a izbucnit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat săptămâna trecută, în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU, că cei doi soldați nord-coreeni au fost transferați în Coreea de Sud. Zelenski a precizat că aceștia fuseseră capturați în timp ce luptau pentru Rusia și că nu fusese ușor să fie luați în viață.
Biroul prezidențial de la Seul „își exprimă regretul profund față de dezvăluirea unilaterală a Ucrainei și față de declarația ulterioară, falsă, potrivit căreia nu ar fi existat un acord de confidențialitate”, a declarat Seong Ghi-hong, secretar prezidențial principal pentru relații publice, pe 28 septembrie. El a precizat că Seulul analizează și eventuale măsuri suplimentare.
Potrivit autorităților sud-coreene, Kievul a discutat în repetate rânduri cu Seulul, prin mai multe canale, despre transferul celor doi prizonieri și a insistat ca operațiunea să rămână confidențială. Ucraina ar fi invocat riscul unor critici interne, pe motiv că dezvăluirea transferului ar fi putut fi interpretată drept renunțarea la posibilitatea de a-i schimba pe soldații nord-coreeni cu prizonieri ucraineni.
Seulul spune că a acceptat păstrarea secretului și din motive de securitate, diplomatice și umanitare, inclusiv pentru protejarea prizonierilor și a familiilor acestora rămase în Coreea de Nord.
La Kiev, consilierul prezidențial Dmitro Litvin a încercat să minimalizeze disputa, afirmând că Zelenski a făcut public doar faptul că soldații au fost predați Coreei de Sud. El a susținut că Ucraina este o „țară deschisă” și că ar fi neobișnuit ca un astfel de transfer să fie realizat în secret. Ambasada Ucrainei la Seul nu a oferit imediat un răspuns la o solicitare a agenției Reuters pentru comentarii.
Cei doi soldați nord-coreeni au fost capturați în regiunea rusă Kursk în ianuarie 2025. Ei sunt considerați primii militari nord-coreeni capturați în viață de la intrarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina, în sprijinul Rusiei, în 2024.
Disputa privind transferul au loc în contextul în care Seulul încearcă să mențină deschisă posibilitatea reluării dialogului cu Phenianul, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, și-a reafirmat disponibilitatea de a purta discuții cu Phenianul, notează Reuters. Analiști sud-coreeni, citați de AFP, au avertizat că dezvăluirea ar putea alimenta ostilitatea regimului nord-coreean.
Incidentul ar putea afecta și cooperarea dintre Seul și Kiev în domeniul militar, din cauza deteriorării încrederii între cele două părți, potrivit analiștilor. Coreea de Sud nu a furnizat până acum Ucrainei arme letale, invocând restricțiile interne, dar a analizat solicitări privind furnizarea unor echipamente defensive, mai ales după desfășurarea trupelor nord-coreene în sprijinul Rusiei.
Președintele Zelenski a anunțat în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, pe 23 septembrie, că Ucraina a predat recent Coreei de Sud doi soldați nord-coreeni capturați în regiunea Kursk. Președintele ucrainean a anunțat încă în ianuarie 2025 că aceștia fuseseră luați prizonieri.
Cu informații de la Reuters și AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
„Să ne ținem grămăjoară”. Vasile Tofan li s-a adresat moldovenilor în română de la tribuna ONU
În discursul ținut pe 26 septembrie la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), la New York, premierul Vasile Tofan a vorbit despre aspirațiile europene ale R. Moldova și agresiunea rusească de la graniță, chemându-i pe moldoveni la solidaritate.
Tofan și-a început discursul de la tribuna ONU spunând că, după 35 de ani de independență, R. Moldova nu mai este o țară „prinsă între Est și Vest”, ci una care și-a ales viitorul – în Uniunea Europeană. Dar, a subliniat el, „Kremlinul și-a continuat încercările” să influențeze situația politică din R. Moldova, prin finanțări ilegale, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.
„Pentru noi, aderarea la UE nu înseamnă înlocuirea unei sfere de influență cu alta. Înseamnă exact opusul. Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a spus premierul moldovean.
În schimb, R. Moldova ar putea oferi Europei, potrivit lui Tofan: „o democrație care a învățat să reziste ingerințelor, o economie emergentă, o țară care contribuie la stabilitatea frontierei estice a Europei și un stat mic, dispus să testeze idei noi, să facă reforme și să avanseze rapid”.
Tofan a adăugat că parcursul european al R. Moldova nu exclude un parteneriat puternic cu NATO și cu SUA.
Armata rusă din Transnistria și războiul de la graniță
Vorbind despre războiul dus de Rusia în Ucraina, Tofan a povestit că în dimineața de 24 februarie 2022, când a început invazia la scară largă, era împreună cu familia la Kiev și a trebuit să le explice copiilor lui ce înseamnă războiului.
Șeful Guvernului a avut un scurt mesaj în limba română pentru moldoveni care sunt îngrijorați de războiul de alături, de dronele rusești care s-au întețit și de iarna care vine: „Vreau să vă rog un lucru important: să ne ținem grămăjoară. În momentele grele, asta ne-a ajutat de fiecare dată”.
Premierul a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor insista în continuare pe retragerea necondiționată a armatei ruse din regiunea transnistreană și pe o reintegrare pașnică a țării, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova.
De asemenea, Tofan a prezentat candidatura R. Moldova la președinția următoarei sesiuni a Adunării Generale a ONU - pentru că „statele mici trebuie să contribuie la modelarea sistemului internațional, nu doar să depindă de el”.
În timpul vizitei la New York (23-26 septembrie), Tofan a avut, de asemenea, întrevederi cu omologii săi din Norvegia, Olanda, Irlanda, Croația și Slovenia, cu reprezentanți ai instituțiilor ONU, ai unor companii IT și fonduri de investiții internaționale și s-a întâlnit cu un grup de moldoveni stabiliți în SUA.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE deblochează 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina, în vreme ce Kievul spune că SUA îi dă voie să fabrice rachete Patriot
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra condițiilor de deblocare a sumei de 6,6 miliarde de euro din fondurile Facilității Europene pentru Pace, destinate ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat vineri șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Din această sumă, 900 de milioane de euro sunt destinate misiunii de asistență militară a UE pentru Ucraina, iar 1 miliard de euro vor finanța noi achiziții comune de echipamente, a declarat Kallas într-o postare pe X. Ea a adăugat că restul de 4,7 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a rambursa statele membre, dintre care unele au anunțat deja că își vor direcționa cota către Ucraina.
„Este o veste bună pentru Ucraina și proastă pentru Rusia”, a declarat Kallas. „Atacurile hibride ale Moscovei încearcă să intimideze Europa pentru a o determina să-și reducă sprijinul acordat Ucrainei. Europa face exact opusul.”
Fondurile destinate Ucrainei au rămas blocate în fond timp de luni de zile, fiind inițial paralizate de guvernul maghiar anterior, condus de prim-ministrul Viktor Orbán, cunoscut pentru poziția sa favorabilă Rusiei.
Ceva mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase că deficitul bugetar al Ucrainei, de peste 23 de miliarde de euro, pune în pericol finanțarea achizițiilor de drone, esențiale pentru efortul de război.
„Dacă nu le comandăm și nu le plătim în octombrie și noiembrie, vom avea probleme grave în ianuarie și februarie”, a declarat Zelenski jurnaliștilor la Kiev, vineri.
Puțin peste o treime din deficitul de finanțare se referă la achizițiile de drone pentru primele trei luni ale anului 2027. Zelenski a solicitat Comisiei Europene să transfere mai repede următoarele plăți din împrumutul de 90 de miliarde de euro pus la dispoziție în aprilie.
Folosind drone cu rază lungă de acțiune, armata ucraineană lovește în mod repetat instalații aparținând în special industriei petroliere ruse, pentru a îngreuna finanțarea războiului de către Rusia.
„Trump a luat o decizie definitivă” privind Patriot
Tot vineri, Zelenski, proaspăt întors de la New York, a declarat că președintele SUA, Donald Trump, i-a spus că va permite Ucrainei să producă rachete avansate de apărare aeriană din sistemul Patriot, după o serie de schimbări de poziție pe această temă.
Kievul se confruntă cu o penurie de rachete, necesare pentru a contracara atacurile tot mai frecvente ale Rusiei cu drone și rachete asupra țării, dintre care cel mai recent a dus la moartea unui băiat de 14 ani în capitală, vineri.
În cadrul ultimei sale vizite în Statele Unite, din această săptămână, Zelenski a reiterat solicitările de sprijin în domeniul apărării aeriene, precum și pentru sistemele Patriot, care rămân singurul sistem capabil să contracareze în mod fiabil puternicele rachete balistice ale Rusiei.
„La ultima noastră întâlnire, președintele Trump mi-a subliniat că da, am luat o decizie definitivă. Ucraina va primi licențe pentru producția de rachete Patriot”, a declarat Zelenski într-un mesaj vocal adresat jurnaliștilor.
În iulie, Trump a afirmat că ar fi „destul de OK” să acorde Ucrainei licențele respective, înainte de a-și schimba poziția, spunând că Statele Unite ar trebui să fie „foarte prudente” înainte de a acorda autorizația Ucrainei.
Ucraina a semnalat o penurie acută de rachete interceptoare Patriot de când Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul în februarie, ceea ce a determinat redirecționarea livrărilor acestor sisteme avansate.
Chiar dacă licențele ar fi acordate, crearea capacității industriale ar necesita mai mult de un an și nu ar satisface nevoile imediate ale Kievului, observă experții militari.
Kievul, pregătindu-se pentru iarnă, a reînnoit apelurile pentru sprijin urgent, spunând că are nevoie de 5% din rachetele interceptoare Patriot ale Statelor Unite pentru a trece de iarnă și de 10% pentru a distruge toate proiectilele balistice ale Rusiei.
Surse: AFP, Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
O companie americană care a vândut software Pentagonului și Serviciului Secret a ascuns legăturile cu Rusia, susțin procurorii SUA
O companie americană al cărei software a fost folosit de Pentagon, Serviciul Secret și alte agenții guvernamentale ale Statelor Unite era controlată, de fapt, de oameni de afaceri ruși care aveau legături cu firme ce furnizau tehnologii serviciilor de informații de la Moscova, susțin procurorii americani.
Potrivit unui rechizitoriu făcut public pe 23 septembrie, compania Oxygen Forensics și directorul său executiv au indus în eroare autoritățile americane cu privire la proprietarii și originea software-ului.
Directorul executiv al Oxygen Forensics, Lee Reiber, în vârstă de 55 de ani, din Idaho, a fost arestat și eliberat pe cauțiune pe 22 septembrie, au anunțat procurorii americani. Un cetățean rus, Oleg Davydov, în vârstă de 52 de ani, din Moscova, a fost arestat cu două zile mai devreme pe aeroportul Heathrow din Londra. Autoritățile americane au anunțat că vor cere extrădarea acestuia.
- Te-ar putea interesa și: Un presupus hacker al FSB-ului rus a mers în Thailanda. Acum riscă 10 ani de închisoare în SUA
Într-un rechizitoriu făcut public pe 23 septembrie, procurorii americani susțin că Oxygen Forensics și, în special, Reiber, au informat guvernul SUA că firma, înregistrată în Virginia, nu era deținută și nu se afla sub controlul unor entități străine și că software-ul companiei era dezvoltat în Statele Unite.
În realitate, susțin procurorii, Oxygen Forensics era deținută de Davydov și alți patru cetățeni ruși, ale căror nume nu au fost făcute publice. Aceștia conduceau, de asemenea, o companie cu sediul la Moscova care furnizează software și servicii tehnice Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), principala agenție de informații a țării, Comitetului de Investigații și altor structuri de aplicare a legii.
Potrivit procurorilor, Davydov și partenerii săi ar fi încercat să ascundă structura de proprietate a Oxygen Forensics după 2022, când Statele Unite și alte țări occidentale au înăsprit reglementările ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Software-ul de criminalistică digitală furnizat de Oxygen agențiilor guvernamentale americane permitea extragerea datelor și era folosit pentru colectarea de informații de pe computere și alte dispozitive electronice.
National Computer Forensics Institute al Serviciului Secret al SUA (Institutul Național de Criminalistică Informatică al Serviciului Secret) – structura care asigură protecția președintelui și a altor oficiali guvernamentali – a încheiat un contract pe cinci ani cu compania în 2024.
Autoritățile americane au afirmat că software-ul de la Oxygen nu conținea cod malițios și nu a fost folosit pentru a obține acces la sistemele informatice ale guvernului SUA.
Atât Reiber, cât și Davydov au fost acuzați de fraudă electronică. Reiber nu a răspuns imediat unui e-mail prin care i se solicita un comentariu. Davydov nu a putut fi contactat pentru a comenta acuzațiile.
Anunțul autorităților americane vine pe fondul unei creșteri explozive a activităților de hacking, spionaj cibernetic, malware și a altor activități informatice malițioase la nivel mondial.
Agențiile guvernamentale - din Rusia, Statele Unite, China, Israel și Iran - au investit sume uriașe în dezvoltarea unor noi capacități cibernetice, în timp ce companiile private au acces din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate care nu sunt controlate de guverne.
Pe 23 septembrie, FBI a anunțat, de asemenea, că investighează afirmațiile potrivit cărora un grup de hackeri ar fi furat fișiere sensibile aparținând câtorva mii de agenți și candidați la posturi în cadrul instituției și că ar fi compromis site-ul pentru recrutare al FBI.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Patru drone au intrat ilegal pe teritoriul R. Moldova în doar câteva ore. Spațiul aerian din nord, închis temporar
Spațiul aerian din zona de nord a Republicii Moldova a fost închis temporar în dimineața zilei de 24 septembrie, din cauza unor drone care au intrat ilegal pe teritoriul țării. Două dintre ele s-au prăbușit.
În total – patru drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova joi dimineață, au precizat reprezentanții Ministerului Apărării.
Primul incident a avut loc în jurul orei 5:20, când o patrulă a Poliției de Frontieră din zona de nord a țării a observat o dronă care se deplasa din direcția localității ucrainene Velika Kisnița (Coșnița Mare) din regiunea Vinița înspre localitatea moldoveană Vasilcău, din raionul Soroca.
Ulterior, drona a părăsit spațiul aerian național.
După aproximativ o oră, o altă dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Kelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina, și a traversat frontiera de stat în direcția localității Larga, raionul Briceni.
Aparatul de zbor a ieșit din R. Moldova în jurul orei 06:16, însă intrările ilegale de dronă din zona de nord nu s-a încheiat.
„Un alt obiect a traversat spațiul aerian național la ora 6:35, din direcția Pridnistreanske, regiunea Vinița, în direcția Volovița, raionul Soroca, iar la ora 6:45 a fost observat de cetățeni zburând pe direcția de zbor Gura Căinarului-Lunga-Băhrinești-Gura Camencii, raionul Florești”, a transmis Ministerul Apărării.
Drona s-a prăbușit în apropiere de localitatea Cernița, raionul Florești, într-un lan de porumb din apropierea unei ferme. Poliția a transmis că nu sunt victime.
Experții Poliției au stabilit preliminar că drona care a căzut în raionul Florești „prezintă elemente specifice tipului «Gerbera», utilizat de Federația Rusă.”
„Potrivit constatărilor preliminare este pentru prima dată când pe teritoriul Republicii Moldova este depistat un aparat de acest tip, acesta fiind dotat inclusiv cu cameră de bord”, a transmis Poliția R. Moldova.
Gerbera este o dronă rusească fabricată din polistiren și placaj. Seamănă cu Shahed, dar a fost gândită ca momeală: zboară alături de dronele de atac ca apărarea antiaeriană să-și consume rachetele pe ținte false.
După incidentul de la Florești, autoritățile au închis temporar spațiul aerian al R. Moldova.
O altă dronă, care venea tot din direcția regiunii ucrainene Vinița, a fost observată în jurul orei 7:00. Câteva minute mai târziu, obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare, în apropierea localităților Cunicea/Camenca.
La 7:46, spațiul aerian zona nord a fost redeschis.
MAE condamnă incidentele
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că incidentele de joi „reprezintă o încălcare flagrantă a suveranității Republicii Moldova și pun în pericol direct viața cetățenilor”.
„Responsabilitatea pentru ele revine integral Federației Ruse, care își extinde războiul de agresiune dincolo de frontierele Ucrainei.”
MAE cere Federației Ruse „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiune care amenință securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi.”
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că, numărul dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al R. Moldova a crescut în ultimele săptămâni și că acest lucru „reprezintă un risc direct pentru securitatea noastră și o încălcare flagrantă a suveranității noastre.”
„Facem și un apel la cetățeni – să fim calmi, vigilenți și să urmăm recomandările autorităților, iar orice obiect suspect să fie anunțat imediat instituțiilor statului.”
Drone și în România
Incidente similare au avut loc, în noaptea de miercuri spre joi, și în România.
Ministerul Apărării din țara vecină a transmis că o dronă care a intrat în jurul orei 06:00 în România, prin județul Botoșani, s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava, fără a produce victime sau pagube materiale.
De asemenea, în timpul nopții, un grup de ținte aeriene a fost detectat în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România.
Știre în curs de actualizare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Încă o maternitate raională s-a închis. Sistemul de sănătate, în criză de neonatologi
Activitatea centrului perinatal de la Spitalul Raional Nisporeni este oprită de două săptămâni după ce a rămas fără neonatolog. Potrivit administrației, specialistul care a lucrat până acum avea peste 70 de ani și a ieșit la pensie. În R. Moldova, 29 din cei 114 neonatologi au peste 55 de ani.
După sistarea activității centrului perinatal, toate gravidele, parturientele și lăuzele din raionul Nisporeni sunt redirecționate direct de la domiciliu sau de la medicul specialist către Spitalul Raional Ungheni (aflat la circa 45 km de Nisporeni), care este un centru perinatologic de nivel II sau către Institutul Mamei și Copilului din Chișinău (la aproximativ 70 km), pentru cazurile care necesită asistență perinatală de nivel III.
Administrația instituției spune că transportarea pacientelor va fi asigurată de ambulanță, „cu respectarea indicațiilor medicale și a principiului celui mai redus timp de acces la instituția medicală de destinație”.
Vicedirectorul medical al Spitalului Raional Nisporeni, Alexandru Ciuș, a precizat pentru Europa Liberă că neonatologul a plecat la pensie, iar spitalul a depus de mai mulți ani demersuri către Ministerul Sănătății și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” să i se repartizeze un alt neonatolog, dar fără succes.
Peste o treime din neonatologi au peste 55 de ani
Criza de cadre și îmbătrânirea personalului medical sunt probleme cronice ale sistemului de sănătate. În ceea ce privește specialitatea de neonatolog – medicul care îngrijește nou-născutul în primele 28 de zile de viață – în R. Moldova activează 114 specialiști, 25 dintre care sunt în municipiul Chișinău.
De asemenea, 29 dintre medicii neonatologi din țară au vârsta de peste 55 de ani, adică se apropie de pensionare sau sunt deja la pensie și continuă să lucreze.
De exemplu, neonatologul de la Spitalul Raional Cantemir, Elena Țonev, are 78 de ani și 54 de ani de stagiu de muncă. Este printre cei șase medici neonatologi din sudul Moldovei.
Acum, după ce termină rezidențiatul, tinerii specialiști trebuie să lucreze 3 sau 5 ani în instituțiile în care sunt repartizați și primesc o indemnizație totală de 250.000 de lei dacă se angajează în provincie, unde e cel mai mare deficit de medici.
Dar noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat recent că tinerii medici ar putea să nu mai fie obligați să meargă în teritoriu după studii.
Maternitatea de la Ștefan Vodă, închisă definitiv
Din 29 iunie și centrul perinatal de la spitalul raional Ștefan Vodă a fost închis. Motivele invocate de Ministerul Sănătății au fost numărul redus de nașteri care au loc aici anual și costurile mari pentru întreținerea secției. Gravidele au fost direcționate pentru nașteri la Spitalul Raional Căușeni.
După mai multe proteste ale femeilor din raionul Ștefan Vodă, noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, a revizuit ordinul de suspendare a activității Centrului perinatal și a dispus ca acesta să își continue activitatea pentru 60 de zile.
În realitate, între 30 iulie și 11 septembrie, perioadă în care centrul a fost monitorizat de o comisie a Ministerului Sănătății, toate gravidele din Ștefan Vodă au transportate cu ambulanța să nască la Căușeni.
Comisia a anunțat că în circa o lună și jumătate au născut 30 de femei din Ștefan Vodă au născut la Căușeni (25 pe cale naturală și cinci, prin cezariană), iar încă una - pe drum, în ambulanță.
Comisia a recomandat ca nașterile să fie în continuare redirecționate la Căușeni, iar în spitalul din Ștefan Vodă să rămână doar cinci paturi ginecologice.
În prezent, în R. Moldova sunt 12 centre perinatale, care activează în jumătate din spitalele raionale. În ultimii ani, cu ajutorul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), toate aceste centre au fost dotate cu echipament medical modern, mobilier, truse și consumabile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ecaterina Cheptănaru a câștigat concursul pentru șefia Teleradio Moldova
Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a ales-o pe producătoarea Ecaterina Cheptănaru în funcția de director general al companiei publice. Decizia din 22 septembrie vine în urma unui concurs de peste patru luni și verificarea candidaților de către Serviciul de Informații și Securitate.
Cu o experiență de peste 10 ani în mass-media, Cheptănaru i-a învins la interviul de angajare de marți pe alți doi candidați - Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu, în timp ce al treilea, Andrei Zapșa, s-a retras din concurs.
Rezultatele concursului arată că jurnalista a acumulat 8,76 puncte. Pe locul doi s-a situat jurnalistul Dorin Scobioală, cu 6,94 puncte.
Decizia nu este încă definitivă - Consiliul de Supraveghere urmează să o transmită pentru noi verificări la Centrul Național Anticorupție și la Autoritatea Națională de Integritate - o procedură care poate dura până la 15 zile.
Abia după aceste rezultate, Consiliul o va putea desemna pe Cheptănaru în funcția de directoare și semna cu ea contractul de muncă.
De ce a durat concursul
Concursul pentru funcția de director general al „Teleradio Moldova” a fost lansat după demisia, în luna mai, a lui Vladimir Țurcanu.
Acesta a demisionat cu 2,5 ani înainte de încheierea mandatului de 7 ani, spunând că își asumă în felul acesta responsabilitatea pentru punctajul mic oferit de juriul din R. Moldova reprezentantelor României și Ucrainei în finala concursului muzical Eurovision, de la Viena, din 16 mai.
Concursul de angajare a unui nou director general a fost anunțat aproape imediat, iar la proba de interviu preconizată inițial pe 17 iulie au fost admiși patru candidați: Andrei Zapșa, Sergiu Sandulescu, Dorin Scobioală și Ecaterina Cheptănaru.
Procedura a fost însă suspendată în aceeași zi, după ce Serviciul de Securitate și Informații (SIS) a cerut verificarea suplimentară a candidaților, obligați să completeze declarații prealabile, inclusiv despre avere și interese.
În urma verificărilor, SIS a identificat „factori de risc” în cazul lui Zapșa și Sandulescu.
Anterior, Europa Liberă a scris că Zapșa, director general adjunct al „Teleradio-Moldova” și membru al juriului R. Moldova la Eurovision 2026, a fost vizat de dezvăluiri privind angajarea soției sale la un post de conducere în companie, cu un salariu de peste 25.000 de lei lunar, deși nu avea experiență managerială sau în presă.
Sandulescu a fost asociat de SIS cu vânzarea, în perioada în care conducea televiziunea Alt TV, a postului către persoane din anturajul fostului Partid Șor, precum și cu afaceri din domeniul gazelor legate de firma socrului său, cercetată într-un dosar privind fraudele de la Banca de Economii.
Ambii candidați au respins acuzațiile aduse de SIS, iar Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a decis menținerea lor în concurs, alături de Scobioală și Cheptănaru.
Directorul general al companiei este desemnat de către Consiliul de Supraveghere pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
Ce știm despre Ecaterina Cheptănaru
Cheptănaru (cunoscută și cu numele Ecaterina Covali) a deținut o funcție de conducere la „Teleradio-Moldova” și în perioada aprilie-iulie 2025, când a fost director general adjunct, responsabilă de postul de televiziune Moldova 1.
Întrebată de Europa Liberă care sunt planurile sale principale, în cazul în care ajunge director general, Cheptănaru a spus că va reveni cu răspunsuri ulterior.
Interviurile de angajare din 22 septembrie și planurile candidaților nu au fost date nici ele publicității imediat.
Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a spus că întrebările adresate candidaților au vizat „deținerea cunoștințelor în domeniul audiovizualului, pe proiectul managerial de dezvoltare pentru următorii 7 ani” și „capacitățile de administrare eficientă a instituțiilor media și cunoașterea limbii române, precum și a limbii engleze sau franceze”.
Într-un anunț despre rezultatele concursului publicat de „Teleradio-Moldova” se spune că Cheptănaru și-a început cariera profesională în 2011, ca specialistă în Comisia guvernamentală pentru elaborarea politicilor de tineret, iar în 2012 a devenit realizatoare de emisiune la companie.
Este licențiată în politologie și deține o diplomă de master în Relații Internaționale și Comunicare Instituțională. A urmat și un program de instruire în Media Management la Școala de Jurnalism din Moldova.
A mai activat la rețeaua de televiziuni locale „Canal Regional”, realizând o emisiune și la postul „Realitatea”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Parlamentul declară stare de urgență în energetică și hidrologie după mai bine de cinci ore de dezbateri
Parlamentul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic și cel hidrologic, din 26 septembrie, cu votul majorității PAS și în pofida criticilor opoziției. Decizia permite autorităților să intervină rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu energie, carburanți și apă.
Ce risc vă îngrijorează cel mai mult în contextul crizei energetice și al deficitului de apă? Click pentru a participa la un SONDAJ
Măsura a fost aprobată mai întâi, în dimineața zilei de 22 septembrie, de Guvernul Tofan, la o zi după propunerea președintei Maia Sandu, formulată în urma ședinței Consiliului Național de Securitate.
Până pe 25 septembrie, R. Moldova se află în stare de alertă în aceleași domenii, regim decretat la finele lunii iulie.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
Cum a fost dezbătută decizia în Parlament
Dezbaterile din plenul Parlamentului au durat aproape cinci ore și jumătate, opoziția criticând solicitarea Executivului și considerând-o neargumentată.
Propunerea a fost votată într-un final de 54 de deputați ai partidului de guvernare, Acțiune și Solidaritate (PAS).
Starea de urgență nu va împiedica organizarea alegerilor în Găgăuzia, planificate pentru data de 15 noiembrie.
Premierul Vasile Tofan le-a cerut deputaților să voteze pentru instituirea stării de urgență, invocând patru riscuri majore la adresa R. Moldova: cel al prețurilor în creștere la gaze; cel de pe piața carburanților; cel cauzat de debitele scăzute de apă pe Prut și Nistru, precum și cel legat de vulnerabilitățile din Ucraina, țară la al cărei sistem energetic R. Moldova este conectată.
Șeful Guvernului a spus că măsura este necesară pentru ca statul să dispună pârghii de reacție rapidă: „Nu cerem un cec în alb, cerem instrumente mai puternice pentru a depăși aceste potențiale crize”.
În timpul dezbaterilor, Tofan a spus că sezonul rece va fi complicat din perspectiva costurilor la resurse energetice, dar a admis că autoritățile ar putea recurge la reducerea temporară a accizelor și a TVA la combustil pentru a reduce povara pe cetățeni și economie. El a mai spus că este deja amânată taxa de 48 de bani per litru la carburanți, destinată constituirii stocurilor de urgență.
Premierul a mai declarat că fondul de compensații va fi majorat cel puțin la nivelul anului trecut, urmând să fie susținute cel puțin 620 de mii de gospodării. Totuși, el a recunoscut că nu există bani suficienți pentru asta și că autoritățile vor adresa solicitări de sprijin financiar către partenerii externi.
Vasile Tofan a precizat că autoritățile iau în calcul să acorde sprijin și cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, în caz de necesitate.
Oponenții politici au reclamat că R. Moldova, sub actuala guvernare, a funcționat circa 900 de zile (sau 2,5 ani din cei 5 ani de mandat PAS) sub regimuri excepționale.
Opoziția a criticat guvernarea pentru felul în care pregătesc țara de sezonul rece, avertizând populația că va trebui să „strângă și mai mult curelele” pe durata noii stări de urgență, că în R. Moldova s-a ajuns la situația în care prețurile angro la motorină sunt mai mari decât cele de la pompă.
Mai mulți deputați din opoziție au afirmat în luările lor de cuvânt că măsurile guvernului nu vor proteja cele mai vulnerabile categorii sociale de viitoarele presiuni financiare.
O parte din declarațiile și acuzațiile opoziției au fost combătute de deputați PAS în timpul dezbaterilor.
Care e motivația autorităților
În ședința de dimineață a Guvernului, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că, odată cu începutul sezonului rece, va crește presiunea pe sistemul energetic care este, în continuare, „vulnerabil”.
Circa 60% din energia electrică va trebui importată în sezonul rece, a precizat Diaconu, iar peste 90% din necesarul de gaze a fost deja contractat, însă există „riscuri financiare”, în condițiile în care prețurile pe burse cresc.
În ceea ce privește carburanții, R. Moldova dispune acum de stocuri pentru aproximativ 10 zile, potrivit lui Diaconu. Pe piețele internaționale, prețurile carburanților cresc din cauza blocajelor din strâmtoarea Ormuz și atacurilor asupra rafinăriilor. În R. Moldova, motorina a ajuns să coste aproape 37 de lei și benzina – peste 34 de lei.
În condiții de instabilitate globală, spune Diaconu, R. Moldova are nevoie de un regim de stare de urgență pentru a putea reacționa rapid în cazul unor eventuale perturbări: „Obiectivul este să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm oamenii cu energie, căldură, apă, carburanți”.
R. Moldova se confruntă și cu „un deficit hidrologic sever” pe râurile Nistru și Prut. Autoritățile avertizează că nivelurile scăzute de apă cauzate de seceta din vară pot afecta capacitatea de captare și de asigurare a populației cu apă potabilă.
Se așteaptă „majorări semnificative” la gaz
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus la ședința Guvernului că estimările instituției arată „un risc serios” de majorare a tarifelor la gaze în perioada următoare.
Ministrul a precizat că, pe fondul creșterii costurilor pe burse, majorarea tarifelor în R. Moldova ar putea fi „semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor.”
Dar, spune Junghietu, orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de Agenția pentru Reglementări în Energetică „pe baza unor costuri justificate”.
Tofan: „Cel mai potrivit moment pentru optimizări”
Vorbind despre factorii care au condiționat instituirea stării de urgență combinată, premierul Vasile Tofan a spus că „e o furtună perfectă”.
El a anunțat că Guvernul își va revizui intenția de a tăia din compensațiile la facturi și a cerut instituțiilor responsabile să găsească bani pentru a compensa creșterea așteptată a tarifelor.
Potrivit premierului, sprijinul ar putea fi acordat pentru mai mult de 620.000 de gospodării, deoarece „iarna care vine va fi mai grea decât cea trecută la nivel de tarife”.
Totodată, Tofan a cerut miniștrilor să optimizeze structurile de stat și instituțiile din subordine. El i-a chemat pe miniștri să examineze posibilitatea comasării unor agenții, chiar dacă este „o măsură nepopulară” și rezistența poate fi mare.
Premierul susține că a operat deja optimizări în propriul cabinet – ar fi vorba de o reducere de aproape 40%.
Radiografia stărilor de urgență
Din 2021 încoace, autoritățile moldovene au activat de mai multe ori regimurile de stare de urgență și stare de alertă în sectorul energetic din motive de securitate energetică. Opoziția a criticat aplicarea acestor măsuri, spunând că ar permite guvernării să comită abuzuri, acuzații respinse de conducerea țării.
Ultima dată, Parlamentul a instituit stare de urgență în energetică pentru 60 de zile pe 25 martie, în mandatul Guvernului Munteanu, după un atac al Rusiei asupra principalei linii prin care R. Moldova importă curent din România, Isaccea-Vulcănești, care trece prin Ucraina.
La mijlocul lui martie, a fost declarată stare de alertă ecologică, în urma unor atacuri rusești asupra centralei ucrainene de la Novodnestrovsk, care au poluat Nistrul în aval. Atunci a fost întreruptă pentru câteva zile alimentarea cu apă din Nistru a unor localități din regiunea de nord, inclusiv municipiul Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Moldova.
Stare de urgență a fost instituită pentru 60 de zile, la cererea Guvernului Recean, și în decembrie 2024, când expira contractul de tranzitare a gazelor furnizate de concernul rus Gazprom prin Ucraina, lăsând fără gaze regiunea transnistreană, iar malul drept al Nistrului – fără electricitatea ieftină de la centrala de la Cuciurgan, ce asigura peste 80% din necesitățile interne.
Transnistrenilor li s-au propus mai multe scenarii, inclusiv ajutor de la UE, și, în cele din urmă, în 2025, ei au decis să primească gaz cumpărat de ruși prin scheme dubioase. Chișinăul, la rândul său, a renunțat la curentul de la Cuciurgan și cumpără de pe piețe europene.
Dar prima stare de urgență a fost instituită de guvernarea PAS în mandatul premierului Natalia Gavrilița, în toamna anului 2021, când expirase contractul de furnizare a gazelor R. Moldova de către Gazprom.
O altă stare de urgență în energetică a fost declarată în iarna-primăvara anului 2022, sub amenințarea Gazpromului de a opri livrările către R. Moldova. Atunci au avut loc pene masive de curent și s-a redus drastic volumul de gaze de către Gazprom.
Starea de urgență motivată de războiul din Ucraina și problemele energetice a fost menținută pe durata anilor 2022 și 2023.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
R. Moldova va institui stare de urgență în domeniul energetic și cel hidrologic
Consiliul Național de Securitate a decis că Parlamentul va declara stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic, astfel încât Guvernul „să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații”, dacă prețurile la combustibil vor continua să crească sau debitul Nistrului, să scadă.
Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pe 21 septembrie pentru a doua oară în ultimele luni, în contextul în care R. Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic.
Șefa statului a spus că Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, ca „fiecare instituție să știe ce are de făcut în situația în care apar probleme de aprovizionare”.
Instituțiile responsabile vor trebui să asigure capacitate de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece și posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110 kV cu România, să-și facă rezerve de echipamente și piese de schimb pentru a putea interveni rapid în cazul unor avarii.
„Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și stocuri de urgență de produse petroliere”, a spus Sandu.
Consiliul a mai dispus ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate, inclusiv de eventuale incidente cu drone, iar dacă apare o problemă, funcționarea lor să poată fi restabilită cât mai repede.
De asemenea, Guvernul urmează să găsească bani pentru a compensa creșterile de tarife pe întreaga perioadă a sezonului rece, dar încă nu este clar care va fi valoarea acestor facilități și cine va beneficia de ele.
„Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie”, a menționat președinta.
R. Moldova nu are zăcăminte de petrol sau gaze și depinde în totalitate de piețele internaționale, unde prețurile cresc constant în ultima perioadă, pe fundalul conflictelor și blocajelor din Orientul Mijlociu.
De ce este critică situația în energetică?
Prețul de referință pe piața europeană la gazele naturale a crescut de două ori și jumătate față de anul trecut, până la aproximativ o mie de dolari pentru o mie de metri cubi.
Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană. În R. Moldova, costul unui litru de motorină a trecut de 36 de lei.
Producția de energie electrică a scăzut considerabil la nivel regional în urma reducerii debitului râurilor mari din cauza secetei. Și nivelul apei în râul Nistru s-a redus alarmant, punând în pericol aprovizionarea cu apă a R. Moldova.
„R. Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibil. Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială”, a punctat președinta Maia Sandu.
La sfârșitul lui iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic și în cel hidrologic, pe fondul scumpirii carburanților, deficitului de motorină și a scăderii nivelului apei în râul Nistru, care alimentează circa 80% din populația R. Moldova.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Călin Georgescu, reținut pentru 24 de ore într-un dosar de înșelăciune cu prejudiciu de peste un milion de euro
Anchetatorii din România au făcut luni, 21 septembrie, mai multe percheziții într-un dosar care îl vizează pe fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore.
Călin Georgescu a fost ridicat de polițiști dis-de-dimineață în timp ce mergea la o sală de sport și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții.
După percheziții, care au durat mai multe ore, Georgescu a fost dus la audieri. La finalul audierilor, el a fost reținut pentru 24 de ore. Procurorii vor propune arestarea sa preventivă pentru 30 de zile în cursul zilei de marți.
Georgescu este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată. La perchezițiile de la casa sa, procurorii au găsit „sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) ce urmează a fi expertizate existând suspiciunea că sunt false”, potrivit unui comunicat DIICOT.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care anchetează cazul, a transmis că, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani – ar fi constituit un grup care „a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani)”.
Liderul grupării ar Călin Georgescu, susțin surse judiciare citate de mai multe publicații românești.
„Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate”.
Uneia dintre victime i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro de la o bancă din străinătate, cu condiția depunerii unei garanții. A plătit, astfel, peste un milion de euro. Apoi, scrie DIICOT, i s-a spus că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro, dacă mai depune o garanție. A mai trimis 100.000 de euro.
Creditul nu a venit niciodată.
Pe lângă fapta de înșelăciune, în dosar ar mai fi și acuzații privind primirea unor sume mari de bani din partea unor cetățeni ruși, scrie G4Media, care citează surse judiciare.
După ce vestea ridicării lui Călin Georgescu a devenit publică, mai mulți susținători de-ai săi au mers la sediul DIICOT din București pentru a scanda în favoarea sa.
Până la ora redactării acestei știri, Călin Georgescu nu a comentat acuzațiile DIICOT.
Afaceristul din Buzău și plângerea din 2024
Presa din România leagă dosarul de o plângere depusă la DIICOT la începutul lui 2024 de un om de afaceri din Buzău. Afaceristul a menționat în plângere că totul ar fi început cu o întâlnire în județul Argeș, din 2021, când s-a întâlnit cu Călin Georgescu și alte persoane.
Afaceristului i s-ar fi promis o afacere în Dubai, cu un împrumut intermediat de Călin Georgescu. Când banii nu au mai venit înapoi, susține afaceristul, Georgescu i-ar fi cerut răbdare până la campania electorală. „Călin Georgescu a spus că, imediat ce îi vor intra banii pentru campania electorală, eu îmi voi primi banii cu prioritate”, a menționat afaceristul, în plângere.
Georgescu a declarat, oficial, zero cheltuieli în campania prezidențială din 2024.
Cine e Călin Georgescu
Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, după o campanie construită aproape în întregime pe TikTok. Scrutinul a fost anulat de Curtea Constituțională.
În februarie 2025, a fost pus sub acuzare într-un alt dosar, care include instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Pe 11 martie 2025, Curtea Constituțională i-a respins definitiv candidatura la alegerile reluate în mai, câștigate de Nicușor Dan.
Separat, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la subminarea ordinii constituționale, în dosarul mercenarului Horațiu Potra. Procurorii susțin că un grup coordonat de Potra plănuia proteste violente la București în decembrie 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Volodimir Zelenski se va întâlni cu Donald Trump la New York
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat că a convenit cu președintele SUA, Donald Trump, să se întâlnească la New York, adăugând că această întâlnire „ar putea schimba multe lucruri”.
Zelenski a scris Zelenski pe rețeaua de socializare X că a avut duminică seara o discuție telefonică „importantă” cu Trump.
„Avem idei privind dezescaladarea conflictului și chestiuni fundamentale de securitate: securitatea energetică, aprovizionarea cu alimente, protejarea vieților oamenilor. Colaborăm cu echipa americană și suntem pregătiți să facem pași cu adevărat serioși”, a afirmat liderul de la Kiev.
De asemenea, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru promulgarea legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, cunoscută drept „proiectul de lege Lindsey Graham”.
Zelenski nu a precizat data exactă a întâlnirii. Anterior, el spusese că speră să se întâlnească cu Trump în a doua jumătate a lunii septembrie.
Președintele american urmează să susțină, pe 22 septembrie, un discurs la New York, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, și are programate mai multe întrevederi bilaterale.
Liderii lumii se reunesc în această săptămână la New York pentru Adunarea Generală a ONU, într-un context marcat de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și de riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale.
Anul acesta, Republica Moldova va fi reprezentată la ONU de premierul Vasile Tofan, care are programat un discurs în plen pe 26 septembrie. Potrivit agendei oficiale, Tofan va întreprinde o vizită la New York pe 23-26 septembrie, unde va purta discuții cu șefi de guvern, reprezentanți ai mediului de afaceri și cu diaspora.
Legea „Lindsey Graham”
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat pe 18 septembrie legea adoptată în ajun de Congres privind înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Actul normativ poartă numele senatorului Lindsey Graham, unul dintre autorii săi, care a decedat recent.
Potrivit Casei Albe, legea confirmă și extinde sancțiunile, taxele vamale și restricțiile impuse Rusiei și prelungește, totodată, măsurile existente împotriva Iranului. Promulgarea documentului înseamnă că acesta a intrat în vigoare. Trump nu a făcut comentarii cu privire la semnarea legii.
Actul îi acordă președintelui american prerogative extinse în ceea ce privește instituirea și înăsprirea sancțiunilor împotriva conducerii Rusiei, oamenilor de afaceri, companiilor energetice, băncilor și a așa-numitei „flote fantomă” cu care Rusia evită sancțiunile occidentale.
Președintele poate impune taxe de până la 100% asupra unor produse provenite din principalele țări care importă petrol rusesc, printre care India și China.
Totuși, Trump poate decide să nu recurgă la aceste prerogative, iar în situațiile în care legea impune sancțiuni, poate să recurgă la anumite excepții.
La solicitarea lui Trump, proiectul de lege a inclus și măsuri referitoare la Iran, inclusiv prelungirea sancțiunilor americane deja existente.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că noile sancțiuni, în cazul promulgării lor de către Trump, ar putea îngreuna eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.
„Urmărim, desigur, parcursul acestui document. Este vorba despre acțiuni neprietenoase, iar introducerea unor sancțiuni suplimentare de către Statele Unite va complica, fără îndoială, eforturile de găsire a unei soluții pașnice”, a declarat Peskov.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat adoptarea legii și a exprimat speranța că prevederile actului normativ vor fi puse rapid în aplicare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Cel mai aproape de Chișinău: O dronă a explodat lângă o suburbie a capitalei
După cercetări de opt ore pe 18 septembrie, Poliția a spus că o explozie produsă în zorii zilei în apropierea localității Colonița din municipiul Chișinău putea fi cauzată de prăbușirea unei drone. Surse militare au spus Europei Libere că verificări preliminare nu au arătat vreun survol suspect.
După explozia și găsirea unor fragmente de dronă lângă Colonița, câtă încredere aveți în capacitatea autorităților de a proteja populația? Click pentru a participa la un SONDAJ
Într-o postare pe rețelele sociale în jurul orei amiezii, Poliția a spus că a găsit „fragmente ce ar putea proveni de la o dronă” pe un teren din apropierea satului Colonița la est de Chișinău, între un lan de floarea soarelui și o plantație de viță de vie.
Pe unul din fragmentele metalice fotografiate de Poliție se poate vedea o inscripție în limba rusă.
Explozia a fost semnalată de locuitori din Colonița la în jurul orei 04:20. În primele declarații făcute presei câteva ore mai târziu, șeful Inspectoratului Național al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat explozia însoțită „de o lumină puternică”, dar că autoritățile nu au identificat imediat locul unde s-a produs.
În postarea de la amiază, Poliția a spus că a securizat zona, iar experții Secției tehnico-explozive fac verificările necesare și examinează fragmentele depistate.
În raza de circa 100 de metri de locul producerii deflagrației, Poliția a depistat o serie de componente de dronă, inclusiv fragmente de motor, dar nu a precizat despre ce tip de dronă este vorba și care este proveniența ei.
Pe 19 septembrie, la mai bine de 29 de ore de la producerea incidentului de la Colonița, diplomația de la Chișinău l-a „condamnat ferm”, spunând că este că este „o nouă consecință gravă” a războiului de agresiune al Rusei împotriva Ucrainei și că orice pătrundere neautorizată în spațiul aerian național este o încălcare gravă a suveranității țării.
Este primul caz când o dronă cade și explodează în raza municipiului Chișinău, în trecut fiind înregistrate doar survoluri ilegale de-asupra capitalei.
Un responsabil de la Ministerul Apărării a spus Europei Libere în urma unor verificări preliminare că sistemele de monitorizare ale armatei nu au fixat în cursul nopții survolări ilegale ale spațiului aerian, dar că verificările continuă.
„S-au cutremurat geamurile”. Filmul alertei
Primele apeluri ale locuitorilor din Colonița la serviciul 112 anunțau despre „o lumină puternică” urmată de „o bubuitură puternică”, în zorii zilei.
Explozia a fost auzită în localitățile Colonița, Tohatin, Dolinnoe și Maximovca, dar și în unele sectoare ale orașului Chișinău.
Autoritățile spun că oamenii legii s-au deplasat în zonă imediat, iar apoi au fost mobilizate echipe suplimentare, inclusiv ridicate drone de monitorizare pentru că primele cercetări nu au dat rezultate.
Locuitori din Colonița cu care a vorbit Europa Liberă spun că bubuitura a fost atât de puternică încât „s-au cutremurat geamurile” și că au crezut inițiat că a avut loc un cutremur.
În lipsa informațiilor din surse oficiale, oamenii au început discuții în grupurile lor private pe rețele. Ambulanțele și mașinile poliției au fost observate în zonă în jurul orei opt dimineață, potrivit unor localnici.
Primărița din Colonița, Angela Zaporojan, a spus în primele ore ale dimineții că explozia nu s-ar fi produs pe teritoriul satului.
Iar primarul de Chișinău, Ion Ceban, a cerut clarificări de la autoritățile centrale, în special, de la Consiliul Național de Securitate: „Au trecut ore bune și nimeni nu știe nimic și nu informează oamenii”, a scris primarul pe rețele.
◉ SONDAJ
Înmulțirea incidentelor cu drone
Autoritățile moldovene și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu întețirea incidentelor cu dronă, după ce în luna august s-au înregistrat cel puțin 17, mai multe decât în tot anul 2025.
Alte survoluri ilegale au fost înregistrate în septembrie, inclusiv în timpul unui zbor al președintelui ucrainean de pe Aeroportul Internațional Chișinău, pe 8 septembrie, Volodimir Zelenski fiind nevoit să-și amâne decolarea către Oslo.
Câteva ore mai târziu, o dronă rusească a lovit pe partea ucraineană punctul de trecere a frontierei de la Starokazacie – la o distanță de doar un kilometru de R. Moldova.
O altă dronă a survolat ilegal teritoriul moldovean, având o traiectorie de zigzag, pe 12 septembrie, prăbușindu-se într-un lan de porumb în județul Suceava din România.
O traversare ilegală a avut loc în timpul atacurilor rusești din regiunea Odessa, în noaptea de 16 spre 17 septembrie.
De la începutul războiului pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în R. Moldova au fost înregistrate peste 70 de incidente cu rachetă și drone. Cam jumătate din ele s-au prăbușit, unele detonând având încărcătură explozivă la bord.
În prezent, R. Moldova dispune de armament pentru doborârea dronelor de tip Shahed și a altor obiecte zburătoare lente. Autoritățile nu au dispus însă vreodată utilizarea lor pentru neutralizarea dronelor.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat pe 9 septembrie că planifică discuții cu UE pe tema achiziționării unui sistem integrat de detectare și de nimicire a țintelor aeriene cu rază medie de acțiune, spunând însă că acesta ar putea ajunge în R. Moldova în câțiva ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Miniștrii din UE discută taxarea suplimentară a celor care profită „excesiv” de scumpirea petrolului
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene discută vineri dacă să impună o taxă comunitară pe profituri excepționale companiilor energetice care beneficiază de o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, urmând ca discuțiile să continue în luna octombrie.
Dezbaterea a început la sfârșitul lunii august, când miniștrii de finanțe ai Germaniei, Spaniei, Portugaliei, Italiei, Poloniei și Austriei au avertizat că oamenii se confruntă cu unul dintre cele mai mari șocuri legate de aprovizionarea cu petrol din ultimele decenii, alimentând nemulțumirea alegătorilor față de creșterea costului vieții. Anul viitor sunt programate alegeri parlamentare în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia, amintește Reuters.
Prețul „futures” al petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 50% mai mult decât înainte de războiul din Iran, pe fondul escaladării atacurilor din Orientul Mijlociu, care amenință tot mai multe rute de aprovizionare, iar traderii nu se așteaptă la o scădere a prețurilor pe termen scurt.
Germanii, printre cei mai activi
La sosirea la o reuniune a miniștrilor de finanțe ai UE la Dublin, vineri, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, a solicitat Comisiei Europene să propună modalități de impozitare a ceea ce el a numit profiturile „excesive” ale companiilor petroliere.
„Comisia a fost foarte rezervată în această privință, deși mai multe state membre solicită de mult timp prezentarea unor modele. Acest lucru trebuie să se întâmple cel târziu până la următoarea reuniune Ecofin (a miniștrilor de finanțe ai UE) din octombrie, iar astăzi voi reitera clar această presiune, inclusiv în numele celorlalți”, a declarat Klingbeil.
„Cetățenii din țările noastre pot observa în prezent cum companiile petroliere exploatează situația, practicând prețuri excesive și mărindu-și semnificativ profiturile. Acest lucru se vede foarte clar în bilanțurile lor... Dacă firmele practică prețuri excesive într-o situație ca aceasta, atunci trebuie să urmărim această chestiune cu consecvență. Aceasta este așteptarea mea foarte clară față de Comisie: să prezinte propuneri acum”, a spus el.
Însă comisarul european pentru afaceri economice, Valdis Dombrovskis, a declarat că, deocamdată, Comisia nu are de gând să propună un mecanism de impozitare la nivelul UE, afirmând că țările UE sunt responsabile de propriile impozite și sunt libere să procedeze după cum doresc.
„Am fost clari în privința faptului că, într-un anumit sens, această chestiune ține de competența statelor membre. Statele membre pot merge mai departe și pot lua aceste decizii privind impozitarea profiturilor excepționale. Iar dacă este necesar, Comisia este cu siguranță pregătită să se implice în discuții. În acest stadiu, nu prezentăm o propunere la nivelul UE, dar există, cu siguranță, posibilitatea ca statele membre să procedeze în acest sens”, a mai declarat Dombrovskis.
Sursa: Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.